Ce alegi tu contează! Deci încotro?

Luni, 4 martie 2013, Biserica Baptistă Betania, din Cluj-Napoca, a fost gazda unei întâlniri speciale pentru doamne şi domnişoare. Spre surprinderea şi bucuria organizatoarelor la ora începerii evenimentului toate locurile erau ocupate, în sală fiind prezente femei din diferite confesiuni.

Pentru că în fiecare zi ne aflăm în situaţii diferite în care trebuie să luăm anumite decizii care atrag după sine consecinţe ce ne pot marca prezentul şi viitorul, tema propusă pentru desfăşurarea întâlnirii a fost: “Ce alegi tu contează! Deci încotro?”

După o scurtă notă introductivă în care au fost lansate câteva semne de întrebare pe marginea acestui subiect, timp de câteva minute atenţia tuturor a fost captată de prezentarea video a unui scurt montaj de interviuri şi mărturii care au scos în evidenţă atât alegeri corecte, cât şi greşite, deschizând astfel calea spre răspunsuri la întrebări ca: “Există alegeri care pot să-mi schimbe viaţa?, Pot să îndrept ceva esenţial în viaţa mea, la vârsta mea…? Chiar depinde şi de mine…?”

Pentru a ne ajuta să înţelegem că alegerile făcute în viaţă contează şi, mai mult decât atât, au consecinţe eterne, dr. Camelia Căpuşan, ne-a adus în atenţie un personaj biblic al cărui parcurs s-a dovedit a fi deosebit de relevant pentru ilustrarea temei alese: apostolul Petru.

DSC_0028 Prezentarea lui Petru – de la mărire la cădere şi reabilitare – a avut un mesaj puternic chiar şi pentru femeile familiarizate cu perspectiva creştină asupra deciziilor, având cu atât mai mult un impact deosebit asupra celor care poate pentru prima dată au avut prilejul să asocieze o alegere omenească cu dimensiunea eternităţii prin prisma consecinţei acesteia.

Prin căderea şi reabilitarea lui Petru, Dumnezeu ne vorbeşte despre modul în care este îndreptat un om care a păcătuit. Ceea ce i s-a întâmplat lui Petru se întâmplă şi astăzi în viaţa oricăreia dintre noi.

Câte dintre noi luăm decizii pripite, greşite, fără să ne gândim la consecinţe? Câte dintre noi nu încercăm să ne ascundem ruşinea, justificăndu-ne deciziile prin prisma circumstanţelor sau mai bine zis dând vina pe circustanţe? Întrebarea pe care ar trebui să ne-o punem însă, după cum foarte bine s-a precizat, nu ar trebui să se rezume la “dacă luăm sau nu astfel de decizii”, ci la “ce ar trebui să facem după ce am făcut o alegere greşită?”

Petru a înţeles imediat unde a greşit, plin de ruşine şi încărcat de povara vinovăţiei s-a căit plângând cu amar. Petru şi-a recunoscut vina şi s-a întors din drumul lui la Cel care putea să-L ridice, oferindu-I iertarea şi şansa unui nou început.

Concluzia serii a venit natural, de la sine, prin cuvintele sorei Vali Lupoian, care au rămas ca un ecou în mintea femeilor prezente: “Harul măsoară și dragostea lui Dumnezeu, dar şi adâncimea căderii noastre…”

Scopul întâlnirii a fost atins prin prezentarea adevărului cu privire la singura cale spre reabilitare, respectiv: Harul lui Dumnezeu. Harul Său a restaurant deciziile greşite ale lui Petru, acelaşi har va restaura deciziile fiecăreia dintre noi, oferind perspectiva unui drum nou în viaţă, pe care să-l străbatem păşind alături de Isus, pe urmele Lui.

Lidia Posteuca

DSC_0039

Câteva impresii:

Mesajul acestei întâlniri a ”bip-uit” și imi ”bip-uie” în minte și în inimă încă de dimineață când mă trezește micuțul meu sau mă așteaptă ziua cu alte provocări… că ziua întreagă se va derula așa cum aleg eu să fiu… că depinde de mine cât de mult mă las în voia lui Dumnezeu, depinde de mine însămi dacă vreau să aleg corect și înțelept ca tot ce se întâmplă în jurul meu să meargă bine! Ceea ce strîngem în inimă este o chestiune de viață și de moarte, căci ceea ce adunăm aceea devenim și numai ce adunăm putem să dăruim!!! (Ana Cuc)

“Ziua de ieri a fost o altă declarație de dragoste făcută de El pentru mine. Însă de această dată a făcut-o într-un mod public așa cum El știe s-o faca… Deseori m-am comparat cu Petru cu suișurile și coborâșurile lui, deseori l-am trădat ca și Petru, dar am știut că El se uită la mine și mă întreabă cu aceaiași tandrețe : “Ma iubești tu …? O Doamne Tu toate le știi, știi că te iubesc. As putea spune despre mine că sunt o mamă a doi copii, dar care nu a apucat niciodata să-și vadă copilașii pentru ca El a considerat că la El ei sunt mai fericiți și mai îngrijiți. După moartea lor deseori îmi imaginam că sunt în Cer și că mă plimb pe strazile Cerului de mână cu ei. Și îmi doream așa de mult să mor să fiu cu ei. Apoi într-o zi mi-a pus întrebarea: dorești să ajungi în cer doar pentru că ei sunt cu Mine sau pentru că Eu sunt acolo?…….. Am o decizie de luat…Încotro?..”spre scaunul Harului”, caci stiu ca acolo voi gasi pace.” (Erika Teliceanu)

Mesajul principal al serii m-a marcat deosebit, aducând înainte harul lui Dumnezeu, dragostea Lui, pe care nu o vom percepe deplin decât în cer. Harul e mare cât Dumnezeu! Nu există loc atât de jos din care harul lui Dumnezeu să nu mă poată scoate. Petru și Iuda amândoi au păcătuit, după ce au stat chiar lângă Mântuitorul. Amândoi au regretat alegerea făcută, dar nu amândoi au beneficiat de harul Său. Petru a avut amărăciune în inima, a plâns cu amar, dar a smuls amărăciunea așa cum se smulge o buruiană de lângă o plantă și a cerut iertare. Petru a mers la frații săi, mărturisind ceea s-a întâmplat și apoi a vorbit cu Domnul. Iuda, însă, a mers la cei care l-au ispitit, ajungând pana la sinucidere. Eu aleg să beneficiez de harul Domnului, fiind conștientă că sunt păcătoasă prin natura mea. Aleg să fug la Dumnezeu de fiecare dată cand fac o alegere greșita. Aleg sa nu fug de Dumnezeu, orice ar fi! (Mihaela Frenț)