Îmi aduc aminte cu plăcere de una dintre experiențele mele, pe care aș dori să v-o împărtășesc… Aș fi tare fericită să vă pot spune că acel episod se derulează permanent în viața mea, dar… nu pot spune asta… Despre ce este vorba?!

Călătoream împreună cu soțul meu și cu păstorul bisericii spre orașul unde urma să avem întâlniri cu grupele mici de studiu biblic, bărbați și femei. De fiecare dată, povesteam una-alta, în timpul celor cinci ore de călătorie. Acum însă s-a întâmplat ceva. Numai ce am pornit la drum și… mă pregăteam să spun ceva, când am auzit o voce întrebându-mă: ,,Ceea ce vrei să spui aduce încurajare cuiva?” Surprinsă, am zis: ,,Păi… nu știu… doar voiam să povestesc ceva” ,,Atunci, taci mai bine!” Şi… am tăcut.

După o vreme, amintindu-mi de ceva anume, m-am aplecat spre cei din față, gata să povestesc, când aceeași voce mă întrebă: ,,Ceea ce vrei să spui aduce pace, zidire?” ,,Hm… păi… nnnnu știu, doar vreau să zic ceva”. ,,Atunci, taci!” îmi zise din nou. Si am tăcut… o vreme…

Când a treia oară eram gata să spun ceva, aceeași voce m-a întrebat: ,,Ceea ce spui te va ajuta să-L iubești pe Dumnezeu mai mult?” ,,Uf! Nnnnnu știu…, doar vreau să povestesc ceva.” ,,Atunci, taci!” Şi am tăcut din nou.

Nu, nu era din mine vocea aceea! O cunoșteam! Era ecoul predicii de duminică! În timp ce ascultam predica, mă rugam în inima mea: ,,Doamne, Te rog așa de mult, ajută-mă să aplic aceste lucruri, ajută-mă să vorbesc doar acele cuvinte care încurajează, zidesc, aduc pace, mângâiere, mă ajută să Te iubesc mai mult… Ajuta-mă, Doamne!” Și Dumnezeu m-a luat în serios! Acum, tocmai răspundea rugăciunii mele. Și, cu ajutorul Lui, în cele cinci ore de călătorie, am vorbit probabil 15 minute! UA!!! Este posibil?… Atunci când ești convins că vei da socoteală de orice cuvânt nefolositor, da, vei putea!

,,Vă spun că în ziua judecății oamenii vor da socoteală de orice cuvânt nefolositor, pe care-l vor fi rostit. Căci din cuvintele tale vei fi scos fără vină, şi, din cuvintele tale vei fi osândit.” (Mat. 12:36-37)

Dar totuși sunt femeie! Şi femeile – spun specialiștii – vorbesc peste 25000 de cuvinte pe zi! CÂND și CUM să le vorbesc? Dumnezeu ne-a dat acest dar minunat al vorbirii! Și ce binecuvântare este pentru noi!!! Oare cum am trăi fără el? Eu nici nu-mi pot imagina…

Aşadar, problema nu este chiar CÂT vorbesc, ci CUM și CE vorbesc. ,,Niciun cuvânt stricat să nu vă iasă din gură, ci unul bun, pentru zidire, după cum este nevoie, ca să dea har celor ce-l aud” (Efes. 4:29).

Dar cum, Doamne, să pot vorbi doar cuvinte bune, pline de har, care să facă numai bine celor din jur? Domnul Isus ne dă răspunsul. El ne spune atât de clar: ,,Căci din prisosul inimii vorbește gura. Omul bun scoate lucruri bune din visteria bună a inimii lui, dar omul rău scoate lucruri rele din visteria rea a inimii lui” (Mat. 12:35).

Soluția este deci să veghem la ce avem în inimă! ,,Păzește-ți inima mai mult ca orice, căci din ea ies izvoarele vieții!” Înseamnă că, dacă voi pune în inima mea Cuvântul Sfânt, voi rosti cuvinte care vor aduce viață! Nu însă așa…, din când în când… Inima ar trebui să-mi fie tot timpul plină de Cuvântul Lui, căci din preaplinul inimii vorbește gura. Greu test, nu? Deci, ori de câte ori gafez, înseamnă că nu sunt plină de El și de Cuvântul LUI!

Chiar acum, când scriu aceste lucruri, îmi este rușine de mine, căci de multe ori cuvintele mele nu au fost cu har, drese cu sare… Atâtea cuvinte aspre am rostit! Atâtea reproșuri! Critici! Doamne, ce șansă mai am?
,,Dacă ne mărturisim păcatele – spune Scriptura – El este credincios și drept, ca să ne ierte păcatele și să ne curățească de orice nelegiuire” (1 Ioan 1:9).

Singura noastră șansă este deci CRUCEA lui CRISTOS și pocăința la piciorul crucii. Acolo, golindu-ne de noi înșine, putem fi umplute de El și numai atunci din inimile noastre vor țâșni izvoare ale vieții, cuvinte care aduc încurajare, mângâiere, zidire, ridicare, vindecare, cuvinte de speranță…, iar noi vom răspândi astfel mireasma frumuseții LUI, o mireasmă de la viață spre VIAȚĂ!

Doamne, ajută-ne!
Lidia Șchiopu