Începuturi

Începuturi… (1985-1989)

Începând cu anul 1979, în cadrul unor programe clandestine organizate de către BEE-I (Biblical Education by Extension-International, actualul Entrust SUA) în timpul unui regim comunist opresiv faţă de biserică, mulţi lideri, inclusiv actualii lideri de la EBE, au fost echipaţi în grupuri mici de studiu pentru a sluji biserica şi nevoile ei.

În 1984 Miriam Charter, (click aici…) a venit în țara noastră, la invitația BEE, pentru a preda limba ebraica grupelor de bărbați care studiau Vechiul Testament. A fost găzduită exact la familia la care avea loc întalnirea de studiu a grupului de bărbați. Într-o pauză fiica gazdelor – o tânără domnișoară i-a adresat o întrebare: “Nu aveți un program și pentru femei? Eu aș dori așa de mult să studiez, dar tata nu îmi permite nici să intru în camera, când ei sunt la studiu. De ce nu faceți ceva și pentru femei?

Lorraine, Miriam & Wendy

În noaptea aceea Miriam a trebuit să călătorească spre București. Voia să se odihnească puțin, dar intrebarea tinerei fete îi răsuna mereu în urechi: “De ce nu faceți ceva și pentru femei?”

În cele din urmă, Miriam nu a fost acceptată să predea limba ebraică grupelor de bărbați, datorită faptului că era femeie! Ea însă s-a întors în anul următor, împreună cu Wendy Wilson, (click aici…) de această dată pentru un program adresat femeilor. Iată cum un context, în primă instanță nefavorabil, în care a venit o întrebare izbucnită dintr-o inimă doritoare de cunoaștere, a dat naștere unei viziuni în inima unei alte femei – Miriam Charter.

Așa a început primul grup de studiu al femeilor, în 1985, în București. În anul următor, misionarele care și-au asumat riscurile acelor ani, au început alte grupe ale femeilor în câteva orașe: Timișoara, Oradea, Brăila, Constanța, Cluj, iar mai târziu în Turda și Sibiu. Aceste femei, care și-au părăsit confortul vieții din SUA, s-au mutat în Europa, la Viena și de acolo călătoreau de câteva ori pe an în România – pentru a se investi în viețile câtorva femei, încercând să transmită acestora o viziune: “Ce ai auzit de la mine, în fața multor martori, încredințează unor oameni de încredere, care la rândul lor să învețe pe alții.” (2Tim 2:2) Aceasta le era viziunea!

Femeile acelea ne-au învățat despre rolul și locul nostru în familie, despre cum putem fi ajutorul potrivit pentru soț- așa cum Dumnezeu ne-a destinat să fim… despre cum să ne creștem copiii spre slava lui Dumnezeu. Am învățat despre rolul fiecăruia în Trupul Lui Cristos, despre daruri spirituale și despre cum putem sluji altora. Apoi, am învățat cum să studiem Scriptura prin metoda inductivă.

Datorită contextului în care am trăit înainte de 1989, slujirea noastră era foarte restrânsă… câteva dintre noi începuseră câte un grup mic de studiu, de 2-3 persoane, care se datorau mai mult insistențelor liderelor noastre de a transmite mai departe ceea ce învățasem. Schimbări semnificative au apărut odată cu căderea regimului comunist, în decembrie 1989.

Mărturii… de la începuturi…

Aveam 25 de ani când am început să studiez Partenera creativă, de Linda Dillow. Locuiam în Zalău și aveam o fetiță de un an. Cel mai mult mi s-a întipărit în minte lecția ,,Planificarea priorităților”.

Ordinea priorităților studiate aici este:

  • 1 – Dumnezeu,
  • 2 – soțul,
  • 3 – copiii,
  • 4 – casa,
  • 5 – tu însăți și
  • 6 – activități în afara căminului.

Prioritatea numărul 1, adică Dumnezeu, îmi era foarte clară. Însă atunci când ai un copil mic care are nevoie de cea mai mare parte din timpul fizic al mamei, nu mai știi care este prioritatea numărul 2: soțul sau copiii. Dar am înțeles că, atunci când între soț și soție este dragoste, exista respect și când amândoi au o relație cu Dumnezeu, exprimată prin rugăciune, studierea Bibliei și timp devoțional, copiii se simt iubiți, apreciați și în siguranță în familie.

Prioritatea numarul 6 este ,,Activități în afara căminului” și începe cu Matei 28:19: ,,Duceți-vă și faceți ucenici din toate neamurile”. M-am gândit iarăși de ce slujirea lui Hristos este pusă pe ultimul loc. Mi-am dat seama că, atunci când faci ca prioritatea numărul 1 să fie Dumnezeu, când știi să-ți iubești și să-ți slujești familia și casa, poți merge să spui și altora ce a lucrat Dumnezeu în tine și în familia ta.

Acum, am 50 de ani și trei copii. Fetița care atunci avea un an este căsătorită,îl iubește pe Dumnezeu și aplică aceleași priorități în viața și în familia ei.

SILVIA DUDAȘ

 

Oradea 1986

Turda 1988