Trăim vremuri pe care nu le-am mai trăit.
Totul s-a oprit! Mai marii lumii recunosc că sunt depășiți de situație. Cu toții recunosc că nu au soluție! Virusul atinge pe sărac și bogat, întră și în casele regale, fără nici o deosebire. Parcă vrea să ne aducă aminte, odată din nou, că în fața morții suntem cu toții egali! Mă gândeam că… există două locuri în care toți, absolut toți, suntem egali: la piciorul Crucii și în fața gropii. Acum, nimeni nu are o soluție! Oare chiar atât de neputincios este omul? Omul care a întors spatele lui Dumnezeu… care de fapt l-a scos pe Dumnezeu din viața societății contemporane, (și câte am putea spune aici!) se declară surprins și depășit… De aceea parcă CINEVA îl trage de mânecă, atenționându-l: Hei, ai uitat, EU sunt STĂPÂNUL! Opriți-vă, ca să știți că EU SUNT DOMNUL!

Și ne-am oprit! Nu știu însă dacă ne-am oprit cu adevărat… Vă încurajez să ne oprim în interiorul nostru, în sufletele noastre… și acolo să vedem cum suntem în relația cu Stăpânul!? Cred că El vrea să ne învețe lecții prețioase în vremea asta. Să facem liniște în noi ca să-L putem auzi.
Înțelegem parcă din nou cât de fragili suntem… și cum alergăm la Domnul când e greu, cerându-I protecție. Cerem binele și sănătatea trupului… cerem viață. Și parcă lecția de azi vrea să ne amintească din nou că suntem doar străini și călători aici… că țara noastră, casa noastră e în ceruri – așa cântăm, nu? Dacă nu ar veni greul peste noi, nu credeți că prea ne-am înfinge rădăcinile în țărână? Și Domnul ne vrea cu gelozie pentru El și vrea să ne dezlipească de pământ pentru că nu mai este mult și împlinirea tuturor lucrurilor este aproape! Eu cred că ceea ce trăim acum este chiar manifestarea dragostei și a îndurării Sale de a ne atrage spre El, de a ne lega inima de El. Da, a existat un Gosen dar a existat și un cuptor aprins în fața căruia cei trei tineri au zis: Credem că Dumnezeul nostru ne va scăpa, DAR, chiar dacă nu ne va scăpa noi tot în El ne încredem și Lui ne închinăm. A fost un Gosen dar… au fost și arenele romane și ruguri aprinse… și există și Evrei 11. Putem oare spune că Dumnezeu nu a fost în fiecare moment cu copiii Lui, și în arene și în rugurile aprinse!? Deci protecția lui Dumnezeu ia forme diferite în diferite situații. Să ne înarmăm, dar, cu o perseptivă corectă, cu o gândire biblică asupra vieții! Să ne uităm la viața noastră așa cum se uită Dumnezeu! Și să știm că suntem ai Lui în viață și în moarte. De fapt moartea nu este decât trecerea pragului spre veșnicia cu El, nădejdea noastră! Să ne încurajăm deci amintindu-ne că destinul nostru este glorios, anticipând bucuria întâlnirii cu El, și să încurajăm și pe alții care au nevoie de o nădejde!

Dacă e să fiu sinceră cu voi… parcă nu vreau să mor acum… aș dori să mă mai bucur de nepoți… să mă mai pot ruga pentru ei și pentru părinții lor, să mă mai bucur de câteva serii de Prisciluțe, de Dorel, să mai scriu o carte… DAR, sunt realistă în același timp și știu că clipa plecării mele și a oricăreia dintre noi, poate fi oricând! Deci, pregătește-te să întâlnești pe Dumnezeul tău! – ne zice Scriptura acum mai mult ca altă dată. Și-n timp ce ne pregătim, să lucrăm, până la ultima suflare.
La aceasta să ne ajute Dumnezeu!

Lidia Șchiopu