Conferința “Bucuria – Parfumul Miresei”
13 – 15 mai 2016, Băile Felix
„Bucuria – Parfumul Miresei” a fost cea de-a cincea conferință organizată sub sintagma “În așteptarea Mirelui” și a fost cu adevărat un prilej de bucurie în Domnul din toate punctele de vedere. De la micile atenții primite de participante pe tot parcursul celor trei zile, la muzica de închinare și laudă, până la mesajele miezoase și creative ale vorbitoarelor și nu în ultimul rând prin prezența Duhului Sfânt, totul a stat sub semnul bucuriei.
„Bucurați-vă în Domnul! Iarăși zic Bucurați-vă!” scrie Apostolul Pavel filipenilor , legat în lanțuri la Roma, făcând din bucurie un imperativ pentru viața credincioșilor. De ce? Pentru că el știa că circumstanțele vieții sunt schimbătoare, dar cel care rămâne statornic și neschimbător este doar Domnul. Bucuria în Domnul este o stare a sufletului și spiritului nostru, nu e circumstanțială și este o alegere. Este bucuria lui “chiar dacă” zice Habacuc de pe paginile Scripturii. Ea vine din interior și este legată de cunoașterea Dumnezeului Trinitar, a Cuvântului Lui și cere disciplina gândurilor noastre. Bucuria se manifestă, se vede și se exprimă.
Alegi să-ți pui bucuria ca un accesoriu la reverul vieții, fie că ești pe culmi, fie că ești în văi adânci.
„Orice lucru, pentru a fi înțeles, trebuie explorat de la origini”. Așa și-a început ,vineri seara, Dana Ardelean, din Oradea, mesajul cu titlul „Bucuria Cerului”. Bucuria este natura Lui Dumnezeu, creația este expresia bucuriei Lui pe pământ, iar Isus Cristos este modelul nostru de bucurie.
[nivoslider id=”1942″]
Carmen Sigartău, din Bistrița a exemplificat bucuria din creație prin muzica astrelor și a viețuitoarelor oceanelor, care cântă neîncetat laudă la adresa Lui Dumnezeu: „Ce mare ești Tu!”
Adriana Dan, din Cluj, a ales o altă perspectivă a definirii bucuriei și a conchis că mai mult decât o definiție bucuria a fost planul perfect al Lui Dumnezeu pentru noi. „Toate erau foarte bune”, a zis Dumnezeu, deci bucuria era întreagă. La fel cum era și vaza cu flori prin care a exemplificat Adriana bucuria din creația Lui Dumnezeu. Apoi, vai, vaza s-a spart în zeci de cioburi. Tot așa neascultarea omului a spart bucuria perfecta din prezența Lui Dumnezeu și ne-am ales cu cioburile bucuriei, bucurii ilicite, de contrabandă. Vestea bună este că avem un mântuitor care a adunat toate cioburile și le-a transformat într-o nouă bucurie – bucuria mântuirii în Isus Cristos și o vază nouă, plină cu flori a apărut în mâinile Adrianei ca un simbol al restaurării bucuriei în Domnul. (Isaia 61:1-3)
Când bucuria perfectă din prezența Lui Dumnezeu s-a spart au venit hoții bucuriei să fure tot ce-a mai rămas întreg. „Ei sunt diavolul și omul prin sinele său”, a continuat Corina Șandor-Martin, din Baia Mare, cu tema „Hoții bucuriei și infracțiunile lor.” Diavolul fură bucuria prin intervenție directă și prin gânduri, care este cel mai uzual, parșiv și subtil mod de a acționa. În funcție de răspunsul pe care-l dăm provocărilor diavolului ne furăm singure bucuria pornind de la gândurile noastre. Prin rucsacul pe care-l purta în spate, ea a sugerat că ne purtăm poverile necontenit cu noi acestea fiind o piedică în calea bucuriei: necredința, cu îngrijorările și stresul, neiertarea, nemulțumirea, nevegherea și necazurile. Toate acestea trebuie puse la crucea Lui Cristos pentru a ne recăpăta bucuria. Despre necazurile care vin fără să ne anunțe au depus mărturie: Rodica Tartamuș, din Cluj, Tatiana Petric, din Cugir, Diana Borota, din Baia Mare.
Tocmai de aceea „Bucuria trebuie cultivată”, a continuat Lidia Șchiopu, din Timișoara, și primul motiv de bucurie este Mirele care ne-a ales să-i fim Mireasă. Sursa și modelul sunt în relația cu Tatăl, neexistând bucurie autentică în afara Lui Dumnezeu. Bucuria se cultivă prin înnoirea minții și trebuie exprimată și manifestată astfel încât să-i contaminăm pe cei din jur. Ligia, din Cluj, a întărit spusele Lidiei prin mărturia personală exprimată sub titlul: „Bucuria în Domnul e tăria mea!”
Camelia Căpușan, din Cluj a încheiat conferința, duminică dimineața, cu o întrebare: „Dacă bucuria este un efect, care este CAUZA?” Cum este Dumnezeu, așa este realitatea prezenței sale. Apoi, dacă Apostolul Pavel ne îndeamnă să ne bucurăm chiar şi în necazurile noastre, o face doar pentru că el știa că încercările sunt cei mai buni „instructori” în viață și ne „obligă” să privim în Sus. În Isus Cristos avem o identitate nouă și dacă oamenii ne spun că suntem ceea ce facem, Dumnezeu ne spune că vom face ceea ce suntem. Cuvântul Lui este reper pentru viața noastră și ar trebui să fie simplu de aplicat. Astfel că, a concluzionat Camelia: Dacă așa scrie, așa citești! Dacă așa citești, așa crezi! Și dacă așa crezi, așa trăiești!
Adică, cu BUCURIE!
„Bucurați-vă în Domnul! Iarăși zic bucurați-vă!” (Filipeni 4:4)
de Corina Șandor – Martin