Să știți… de Iuliana Leontiuc

De mă vedeţi încă-n picioare
Prin tot ce trece peste mine,
Să ştiţi că nu eu sunt cel tare,
Puternic e Cel ce mă ţine.

De mă vedeţi cântând cântarea
Cu toată inima predată,
Să ştiţi c-a Lui este onoarea
Şi slava Lui o vreau ’nălţată.

De mă vedeţi iubind vrăjmaşul,
Iertându-l cu priviri senine,
Să ştiţi că-ntâiul, la Golgota,
Cristosul m-a iertat pe mine.

De mă vedeţi zdrobit sub cruce,
Mergând pe calea Lui, în sus,
Să ştiţi: povara mi-o pot duce,
Căci umărul e-al lui Isus.

De mă vedeţi vestind Cuvântul
Ce-aduce roada în răbdare,
Să ştiţi: al Lui e legământul
Ce-l vreau întins spre noi hotare.

Şi-ajuns în prag, trecând pe poartă,
În timp ce harfe noi răsună,
Să ştiţi: a Lui e slava toată,
C-a mai intrat o „slugă bună”!

Iuliana Leontiuc