Școala Priscila – modulul II

Chemate să slujim altora…

În cea de a șaptea zi a lunii a zecea, cursantele Școlii Priscila și-au lăsat viața de zi cu zi: familie, slujbe, activități de zi cu zi, cățel, purcel și au pus deoparte o săptămână pentru Domnul cu scopul de a învăța ce înseamnă „femei care slujesc altor femei în spiritul lui Cristos”.

Primele două zile, ne-am centrat în special pe una din cărțile pe care le-am avut de citit ca și temă, („Vocația de mamă spirituală” de Susan Hunt), și am învățat cum să conduci un grup mic de studiu pentru femei.

„Vocația de mamă spirituală” este o carte excepțională, care ne aduce în atenție modelul Tit 2:3-5 pentru femei: „Spune că femeile în vârstă trebuie să aibă o purtare cuviincioasă, să nu fie nici clevetitoare, nici dedate la vin, să înveţe pe alţii ce este bine, ca să înveţe pe femeile mai tinere să-şi iubească bărbaţii şi copiii, să fie cumpătate, cu viaţa curată, să-şi vadă de treburile casei, să fie bune, supuse bărbaţilor lor, pentru ca să nu se vorbească de rău Cuvântul lui Dumnezeu.”, cu provocarea de a ne descoperi vocația de mame spirituale.
photo18
Acestă carte că ne arată inima lui Dumnezeu pentru oameni și ne cheamă să avem o inimă care iubește, iartă, mângâie, încurajează și slujește femeile din jurul nostru, la fel ca și EL.

După ce am parcurs un curs fulger despre dinamica unui grup mic de studiu si cum să moderezi discuții în grupuri prin întrebări care să coordoneze discuția participantelor, ni s-a propus ca și exercițiu practic discuții tematice în grupuri mici pe fiecare capitol al cărții.
photo42
În cadrul acestor grupuri mici fiecare participantă a avut oportunitatea să conducă dezbaterile pe câte unul din capitolele cărții, punând întrebări care să conducă discuțiile noastre pe temele propuse în carte.

A fost un timp în care ne-am cunoscut mai bine, ne-am împărtășit din experiențe, am experimentat cum e să conduci un grup mic de studiu și să moderezi o dezbatere pe o anumită temă și ne-am ațintit privirile spre Dumnezeul cel viu, care este sursa noastră de iubire, iertare, înțelepciune, încurajare și modelul desăvârșit de slujire.

Următoarea zi a adus cu ea un val de testări: testele de daruri spirituale. Acestea împreună cu o prezentare a darurilor spirituale ne-au conștientizat mai mult de darurile pe care Duhul Sfânt le dă credincioșilor și ne-a responzabilizat să le folosim pentru edificare și creșterea spirituală a bisericii. Îmi amintesc ilustrația pe care ne-a zis-o sora Lidia despre un cadou: „e așa de trist să faci un cadou frumos cuiva și peste un timp când mergi în vizită la acea persoana, să constați că nici măcar nu a deschis cadoul”. Și, atunci ce atitudine ar trebui să avem noi cu privire la darurile primite de la Dumnezeu, care cu atât mai mult știe să ne dea daruri bune, după nevoile noastre pentru ca Trupul Lui să crească prin ceea ce dă fiecare încheietură? Ce-ar fii să nu risipim…
photo59
Am fost tentată să cred că anumite daruri spirituale sunt mai bune decât altele, dar apoi mi-am zis: Dumnezeu face unele lucruri mai puțin bune decât altele? Biblia ne spune în Geneza că tot ce face Dumnezeu este bun! Și El ne va răsplăti nu după darul ce-l avem, ci după credincioșia cu care ne folosim darul.
photo24
Dumnezeu ne-a creat persoane diferite, cu un amestec unic de daruri spirituale, talente, personalitate și temperament. Lecția cu numărul șapte –Înțelegerea temperamentelor noastre- ne-a echipat să identificăm și să înțelegem diversitatea profilurilor de personalitate. Și oamenii credinței, cei așezați pe paginile Sfintei Scripturi, la care ne uitam ca la niște modele de urmat au avut temperamente diferite, însă indiferent de tipul de temperament: flegmatic, sangvinic, melancolic sau coleric, putem vedea că temperamentele acestor oameni au fost transformate de Duhul Sfânt.

photo5Gândindu-mă la întreaga săptămână și la învățăturile primite, mi-am amintit de Maica Tereza, care atunci când a fost întrebată ce a motivat-o în lucrarea pe care a făcut-o, a răspuns așa de frumos și simplu: „Am vrut să fac ceva frumos pentru Isus”.

Provocarea rămâne aceiași: să-L onorez pe Dumnezeu prin toate resursele și darurile mele pentru ca oamenii văzând faptele bune să il slăvească pe Tatăl din ceruri.

Raluca Balaș